Sporul natural versus selecția naturală

Arhi scrie despre sporul natural negativ al României și cum că natalitatea trebuie sprijinită, ca altfel se depopulează țara.

Moșu’, îmi ești simpatic, chit că nu suntem de acord în multe privințe (nu că părerea mea ar fi ceva de care chiar trebuie să ții tu cont), da’ aici ai dat-o rău în bară. Și acum explicațiile.

Unu la mână, problema principală este ideea de asigurare generală, obligatorie. Adică eu (mă rog, nu eu personal, că n-am dotările naturale pentru așa ceva) mă gândesc că aș vrea / s-ar întâmpla să fac un copil. Păi bun, atunci am doua variante – fie mă apuc de strâns bani, pentru lunile cu pricina, când n-o să pot să muncesc, fie îmi fac o asigurare, în caz că se întâmplă prin surprindere.

Și aici vine primul set de întrebări:  de ce să fiu obligat să îmi fac o asigurare? De să fiu obligat să folosesc un anume provider (statul)? De ce nu am libertatea de alegere dacă vreau să îmi fac asigurare sau nu? De ce nu am libertatea de alegere asupra cui să îmi ofere această asigurare?
Finalmente, cazul extrem – eu (sau ”my better half”) avem o oarecare problemă de natură fizică, din cauza căreia nu putem să facem copii. De ce să fim obligați să contribuim la niște asigurări de care nu vom beneficia niciodată? Ar fi ca și cum RCA-ul ar fi obligatoriu pentru orbi, chiar dacă oamenii respectivi ar fi siguri că nu ar conduce vreodată. Chiar și mai distractiv, homosexualii sunt și ei obligați să contribuie, deși nu vor fi vreodată părinți (nu ziceți de fecundarea in vitro, cine are bani de așa ceva nu stă după mila statului). Nu vi se pare absurd?

A doua problemă: de ce sunt toți cetățenii obligați să plătească, atât timp cât discutăm despre o ASIGURARE, nu un impozit? Statul (așa sărac cum se plânge că e) ar trebui să facă un pas înapoi și să liberalizeze piața asta. S-ar putea calcula riscul unei asemenea asigurări (ca la orice altă asigurare) – de exemplu, o femeie care are deja cinci copii în cinci ani prezintă un ”risc” mai mare să-l facă și pe al șaselea decât una care are unul singur, făcut acum trei ani, deci cea cu cinci copii ar plăti o suma mai mare. În plus, fiecare viitoare mămică ar putea să aleagă ce o avantajează mai mult. Unele (persoane cu salarii mici și venituri mari din comisioane, e.g. agenți de asigurări) și-ar dori o sumă minimă garantată, altele (persoane cu salarii mari și fixe, e.g. directori într-o multinațională) și-ar dori drept ajutor de maternitate un procent din veniturile lor recente. Unele persoane se pot întoarce mai devreme la muncă (e.g. cele care fac o muncă ușoară de birou), altele nu  (e.g. cele care fac muncă fizică). Toți factorii ăștia (și alții pe deasupra) ar trebui luați în calcul la stabilirea contribuției.

A treia chestie, respectiv exemplele pe care le oferă dânsul: Franța, Danemarca, Polonia, Cehia, Anglia. Păi să le luăm la rând:

– Franța și Danemarca sunt state socialiste – nu în sensul de ”Republica Socialistă România”, ci în sensul unei protecții sociale (uneori) excesive. Diferența e că ei își permit (și nici acolo nu e prea bine, francezii care câștigă bine și fac un copil nu-s deloc încântați să plătească impozite de 50% ca să întrețină comunitățile crescînde de imigranți).

– Polonia e un stat catolic, în care biserica are o putere cel puțin egală cu guvernul. Și, după cum probabil știți, biserica catolică nu prea agreează contracepția și adoră natalitatea.

– Cehia (aici îți dau informații direct de la sursă): șase luni în jurul datei nașterii (două înainte și patru după, trei cu trei etc), firma îți plătește 80% din ultimul salariu; după alea șase luni, treci pe mâna statului și ai de ales – stai până la un an acasă, statul îți plăteste în jur de 11.000 de coroane pe lună; stai până la doi ani acasă, statul îți plăteste în jur de 7.000 de coroane pe lună; stai până la trei ani – 3.500 de coroane. Salariul minim pe economie e in jur de 9.000 de coroane. Zi și tu dacă astă e ajutor… eu aș zice că e un stimul pentru mămici să se întoarcă repede la muncă.

– Anglia – aici nu mă pronunț, pentru că nu am date.

Ultima chestie, cum zice Arhi, ”dacă nu ai urmași, pula țară”. Șefu’, mergi și predică asta prin Bangladesh, că aia erau vreo 700 de milioane și nu mai știu unde să îi pună. Sau în China (1.2 miliarde). Sau în India (un miliard). Că aia cred că au mers după doctrina ta și au cam dat de dracu’.

Ajutoarele excesive de natalitate (mai ales atunci când sunt cash și nu în produse) nu fac altceva decât să dezechilibreze fondul genetic al nației. Oamenii cu cap (și cu bani) fac atâția copii câți își permit să întrețină –  și nu stau cu mâna întinsă la asigurările sociale de stat.Oamenii fără cap (și fără bani) fac copii de-amproasta, pentru că n-au auzit de contracepție, de calcule pe termen lung, de alte cele. Ei știu că fac copilu’ și vine ajutoru’, alocația, subvenția, din care își finanțează cinzeaca la bodega de la colț. Iar copiii aia (care n-au nicio vină) numai viitorul glorios al nației nu îl reprezintă.

Si am ajuns la fondul problemei: natalitatea trebuie reglată de selecția naturală, nu de politici sociale. Cine nu crede, să se uite în natură – animalele de la vârful lanțului trofic (ex. leii) fac puțini pui, pentru că prea mulți ar duce la secătuirea vânatului. Cele de la baza lanțului (e.g. iepurii) fac mulți, pentru că din aia mulți scapă doar câțiva, care să ducă rasa mai departe. Dacă elimini prădătorii, animalele astea de la baza lanțului se înmulțesc peste măsură și distrug ecosistemul, pentru că nu e suficientă hrană pentru toți și nu mai există nimic care să le țină în frâu creșterea numerică. Ceea ce prevăd că se va întâmpla și cu România in 20 de ani – va deveni așa cum îi zice Arhi.

Anunțuri

4 răspunsuri to “Sporul natural versus selecția naturală”

  1. „Si am ajuns la fondul problemei: natalitatea trebuie reglată de selecția naturală, nu de politici sociale. Cine nu crede, să se uite în natură – animalele de la vârful lanțului trofic (ex. leii) fac puțini pui, pentru că prea mulți ar duce la secătuirea vânatului „. Sunt perfect de acord cu tine,doar ca daca o mama vrea sa aiba 5 copii,va avea 5 copii,luand seama toate celtuielile aferente. + Ca muti vor pleca din tara,nu este lege ca toti cei nascuti in Ro, sa stea aici.Nu stiu sigur,care e numarul de persoane plecate peste granita?Mare in orice caz,sigur nu mai suntem noi din 2002 ,22 de milioane.

    Bine macar ca s-au razgandit si nu mai scad alocatiile copiilor,de pe urma carora traiau multe familii..

  2. Alina Says:

    Adeavarat! Franta e plina de imigranti cu hoarda de copii dupa ei….si traiesc din ajutoarele date mamelor, familii intregi. Asta nu incurajeaza natalitatea ci nemunca.

  3. Rares – da, dar mama responsabila care chiar vrea cinci copii si are cu ce sa-i creasca poate sa influenteze „ecosistemul” in care traiesc, pentru ca „vanatul” (salariul) depinde (in cea mai mare parte) de ea.

    Imi cer scuze pentru comentariile aprobate cu intarziere, inca muncesc la descifrarea misterelor WordPress.

  4. […] aici ca nu sunt de acord cu protectia sociala excesiva, cu doi ani de concediu parental, cu ajutoare […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: